Faceți căutări pe acest blog

duminică, 30 ianuarie 2011

Dealul Crucilor- un loc cutremurator!

Dealul crucilor reprezintă locul naţional de pelerinaj al lituanienilor, un adevarat simbol al identităţii religioase. Acest loc se află la 12 km de oraşul Siauliai şi este recunoscut drept "centrul naţional de pelerinaj creştin". Orice persoană care aduce acolo un simbol religios , urmează să aibă parte de binecuvântare  toată viaţa.
O legendă a locului spune că Guvernul Sovietic considera crucile un simbol ostil şi dăunător, aşa că totul  a fost distrus, ars şi îngropat. În ciuda tuturoracestor eforturi, crucile reapareau după fiecarenoapte, ajungand la un numar de peste 50.000.
Personal, în aprilie 2010, am avut şansa de a vizita acest loc, prin intermediul proiectului Comenius, Amazing Europe.  Emoţia simtită din primul moment a fost cutremurătoare, un sentiment inexplicabil m-a cuprins, văzand mii de obiecte religioase într-un singur loc. Păşind tot mai adanc, intrand in tăramul crucilor, am simţit o linişte interioară, o siguranţă deplină, ştiind că dacă voi agăţa şi eu o cruciuliţă, viaţa mea va fi mai bună.
“Dealul Crucilor” ramane pentru mine un loc misterios, al meditaţiei spirituale!


Publicat in Gazeta Crestina Botosani
Mădă

sâmbătă, 22 ianuarie 2011

Prietenii, aleşi după gene- analiza

Cei mai buni prieteni nu împart doar pasiuni şi hobby-uri comune, ci şi gene, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii americani de la Universitatea din California.
Persoanele care o au genă numită DRD2, un receptor al dopaminei care este asociat, printre altele, şi cu alcoolismul, îşi aleg prieteni cu aceeaşi genă. Pe de altă parte, cei la care nu s-a depistat gena respectivă îşi fac prieteni din aceeaşi categorie.

"Însuşi conceptul de prietenie este foarte ciudat, întrucât oamenii sunt singurele specii în căutare de uniuni, legături pe termen lung, fără a avea drept scop unic reproducerea", a declarat James Fowler, autorul studiului.

Extremele se atrag
De asemenea, cercetătorii au demonstrat că
și contrastele se atrag iar pentru asta tot genele sunt explicația.
Astfel, persoanele purtătoare de gena  CYP2A6,  asociată cu o personalitate deschisă, își fac prieteni fără această genă, mai introvertiți.
Priteniile văzute din perspectivă genetică pot oferi indicii asupra modului în care genele influențează viața socială individuală, dar și a felului în care mediul social influențează comportamentele.
„Oamenii trăiesc și își desfășoară activitatea într-o rețea socială genetică, iar faptul că nu atât genele noastre, cât mai ales genele altora au relevanță în viața fiecăruia, are o serie de implicații”, adaugă medicul Nicholas Christakis, profesor la Harvard Medical School.
(evz.ro)

In momentul in care vrem sa ne facem un prieten nu il intrebam daca are aceeasi gena pe care o avem si noi,ci vedem daca ne potrivim la caracter,daca avem aceleasi hobby-uri , daca avem aceleasi idei despre viata. Prieteniile nu se aleg dupa gene, nici nu sunt caracterizate dupa ele. Oamenii din afara grupului de prieteni il vad ca fiind un grup care are aceleasi activitati, nu ca avand aceeasi gena.
In acest articol se vorbeste despre oameni ca fiind “singurele specii în căutare de uniuni, legături pe termen lung, fără a avea drept scop unic reproducerea” , dar mai sunt si alte specii care aleg sa traiasca in colonii,haite,roiuri care nu au ca  scop unic reproducerea. Lupii de exemplu traiesc in haita pentru ca asa au sanse mai mari pentu a-si gasi hrana,adapost. Albinele traiesc in roi pentru a fi mai puternice ,pentru a gasi hrana mai usor si nu  au ca scop doar reproducerea.
Articolul este bine redactat raspunzand aproape la toate intrebarile de baza, dar exista o greseala la scrierea cuvantului “prieteniile” fiind omisa o litera” Priteniile văzute din perspectivă genetică…”, imaginea este potrivita reprezentant acest articol.
 Alina

vineri, 21 ianuarie 2011

Un copil de un an a murit înecat în cadă în timp ce mama sa stătea pe Facebook

Orice pentru Facebook!
Shannon Johnson, în vârstă de 34 de ani, şi-a lăsat băieţelul singur în cadă şi a intrat pe site-ul de socializare, ca să verifice mesajele prietenilor şi să se joace. La un moment dat nu şi-a mai auzit copilul şi l-a găsit scufundat în apă. Micuţul a fost dus de urgenţă la spital, dar n-a mai putut fi salvat, se înecase. El a stat singur aproximativ 10 minute. Mama neglijentă este cercetată de către autorităţi şi poate fi acuzată de ucidere din culpă şi riscă 48 de ani în închisoare.
                                                                                                                      (www.cancan.ro)

Comentariile sunt de prisos. Si totusi, cuvinte reprezentative.. inconstienta, nepasare. Nu s-a gandit la consecinte, iar uneori, oricat de mult ne-am dori sa schimbam unele lucruri, sa intoarcem clepsidra timpului, nu putem. Si mergem inainte, dar luam cu noi regretele in drumul pe care continuam sa-l parcurgem. In cazuri ca acesta, parerile de rau pot fi eterne. Viata se schimba radical, de la un minut la altul. Dar suntem proprii nostri stapani si trebuie sa fim responsabili pentru actiunile pe care le desfasuram, platim pentru greselile pe care le facem si invatam lectii importante. Cred ca din acest articol putem trage cateva concluzii : trebuie sa pretuim persoanele si lucrurile importante, primordiale care necesita intr-adevar atentia noatra, sa fim constienti de faptul ca avem o singura viata si depinde doar de noi cum actionam in prezent, pentru ca viitorul sa fie promitator, sa ne punem intrebari inainte de a face ceva. Suflete pierdute in timp si spatiu... pe acestea nu stim cand si unde le vom revedea, dar stim ca atunci cand povestea va lua sfarsit, vom avea raspuns la toate cugetarile noastre.
Diana

marți, 18 ianuarie 2011

Limbajul, cheia unei relaţii!

     Când se pune problema unei relaţii de cuplu, preocupările comune şi atracţia fizică dintre potenţialii parteneri pălesc în faţa unui alt criteriu, care, adesea, nu este luat în seamă.
     Este vorba despre limbaj. Dacă stilul ei de a vorbi nu se potriveşte deloc cu al lui, lucrurile nu au cum să meargă bine. Iar asta se poate constata chiar de la prima întâlnire, dacă nu cumva chiar din momentul în care apare propunerea.
     Potrivit „USA Today", psihologii de la Universitatea din Texas, SUA, au analizat modul în care vorbesc 40 de bărbaţi, respectiv 40 de femei care au participat la un experiment de speed-dating (întâlniri rapide, în trad.). Studiul psihologilor americani s-a axat în principal pe modul în care oamenii folosesc pronumele personale, articolele, prepoziţiile şi adverbele, cercetătorii pornind de la premisa că oamenii nu sunt foarte atenţi atunci când le utilizează. Când participanţii au fost rugaţi să-şi aleagă un partener sau o parteneră, au optat pentru o persoană cu un stil de a vorbi asemănător cu al lor.
     „Există de patru ori mai multe şanse să te potriveşti cu o persoană dacă stilul tău de vorbire este, în linii mari, acelaşi cu al acesteia", a declarat autorul studiului James Pennebaker. 
                                                                                                                (adevarul.ro)

     Articolul publicat in ziarul Adevarul prezinta in linii mari avantajele comunicarii interpersoanale, in special in relatiile de cuplu.
     Dupa parerea mea, comunicarea este cheia succesului in orice plan, fie profesional sau emotional. Arta de a comunica nu este un proces natural, o abilitate cu care ne nastem; noi învatam sa comunicam. Desi pare simplu, întelesul comunicarii este mult mai complex. Comunicarea are o multitudine de întelesuri, o multime de scopuri si cam tot atatea metode de exprimare si manifestare.
     Cred ca este firesc ca in cadrul unui grup de prieteni, sau in cadrul unei relatii, partenerii sa se atraga in functie de stilul de a vorbi si limbajul pe care il poseda. Este absolut normal ca atunci cand comunicam intr-un anumit fel , sa fim tentati sa impartasim ideile personale cu cineva care vorbeste asemanator. Odata cu descoperirea aceluiasi limbaj, suntem siguri ca si gandurile probabil coincid, iar de aici porneste intreaga relatie emotionala intre oameni.  
     Daca limbajul nu ar exista, cum ne-am mai putea intelege? Cuvintele sunt totul si valoreaza enorm in orice situatie, felul de a vorbi al unui om il descrie mai mult orice. Unei relatii armonioase ii este necesara comunicarea, asadar, cu siguranta stilul de a vorbi al unei persoane trebuie sa coincida in mare masura cu cel al partenerului de viata. 

Mădă

Zilele libere prin lege, mai puţine în 2011

        2011 va fi cel mai sărac în zile libere. Doar şase dintre liberele legale vor fi în timpul săptămânii, aşa că ne odihnim mai puţin în afara weekend-urilor şi a concediilor.
       Avem sărbători legale de 1 şi 2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşte, prima şi a doua zi de Rusalii, Sfânta Marie, Ziua Naţională şi primele două zile de Crăciun. Doar că, prin tradiţie, unele dintre ele pică în week-enduri. Altele aşa s-au nimerit în 2011.
      De exemplu, 1 şi 2 ianuarie sunt în acest sfârşit de săptămână. Mai suntem liberi şi pe 24 ianuarie, dată propusă de Senat. 1 mai, adică Ziua Muncii, este înscrisă în calendarul 2011 duminica. 1 decembrie, însă, cade într-o joi, deci e zi liberă în timpul săptămânii.
      Şi prima zi de Crăciun cade tot în ultima zi a săptămânii. Cea de-a doua zi a Sărbătorii naşterii lui Iisus va fi însă luni, aşa că angajaţii români vor avea libere trei zile, cât o minivacanţă. 

                                                                                                              (www.antena3.ro)
                                                                                                                                
      Acest articol a fost scris de ceva vreme, insa acum poate reveni in atentia noastra pentru ca apare o intrebare : va fi 24 ianuarie o zi libera? Deocamdata nu, din ce am auzit eu. Am incercat sa ma informez si pana acum raspunsul este negativ.
     Ramane insa un zvon cum ca aceasta zi nu a fost inca aprobata cu statusul ei de zi in care nu avem prea multe obligatii. Motivul pentru care aceasta zi ar putea fi  declarată zi de sarbatoare legală, nelucrătoare este acela ca se sarbatoreste un eveniment :  Principatele au fost unite sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
     Ramane sa aflam zilele urmatoare decizia finala a institutiilor. Totusi, o zi libera ar fi benefica pentru noi toti, o pauza de la agitatia cotidiana nu face decat sa ne destinda .
Diana

Moni şi-a felicitat fiica telefonic!


     Irina Columbeanu a împlinit astăzi patru anişori. Aniversarea micuţei va fi umbrită de lipsa Monicăi Columbeanu, care este plecată cu sora sa, Ramona, în SUA.
     În urmă cu patru ani, Monica Columbeanu se afla în sala de naşteri unde aducea pe lume primul său copil, pe care l-a strâns la piept când încă medicii nici nu îi tăiaseră cordonul ombilicar. Vremurile s-au schimbat, iar astăzi, pe 17 ianuarie 2011, între Irina şI celebra sa mamă sunt mii de kilometri distanţă- prima aflându-se la Bucureşti, iar cea de-a doua tocmai în America unde are de onorat câteva contracte. Rămasă în grija bunicii sale, Veronica, şI a tatălui ei, Irinel, micuţa sărbătorită nu se va bucura pe deplin de ziua sa de naştere ce va fi umbrită de absenţa mamei sale. Şi asta în ciuda tuturor eforturilor făcute de Irinel Columbeanu, care şi-a amânat, astăzi, toate întâlnirile de afaceri ca să stea numai şi numai cu fiica sa pe care şi-a propus să o răsfeţe aşa cum se cuvine, respectiv cu o mini petrecere, cu tortul şi daruri scumpe. Ca să nu rămână mai prejos, azi de dimineaţă, când în România era zi, iar în America toiul nopţii, Monica şi-a felicitat copilul prin telefon, promiţându-i acesteia că îşi va lua revanşa la revenirea în ţară.
                                                                                         (Autor: Simona Odorhean)


Subiectele de acest gen sunt interesante pentru unii dintre noi, mai ales ca in centrul lor se afla persoane publice, care au aparut in presa cu sau fara prea mari eforturi, facand sau nu lucruri inedite, afirmandu-se si aparand in fata.
Pretul celebritatii pe care Monica il plateste mi se pare exagerat. Sa nu fii alaturi de unicul tau copil, intr-un moment ca acesta.. e discutabil. Copilaria este o perioada pe care trebuie sa ti-o amintesti cu zambestul pe buze, retraind momentele semnificative cu intensitate. Sa nu ai unul din parinti langa tine la o zi de nastere? Poate ca unii ar spune ca e insesizabil pentru micuta, dar sunt sigura ca nu e asa. Un copil e mai sensibil decat orice alta fiinta, este intr-un stadiu in care are nevoie de toata atentia si afectiunea posibila. De asemenea, tanjeste dupa cuvinte frumoase, dupa mangaiere si implicare din partea adultilor. Trebuie sa-si creeze universul propriu, in care sa includa persoanele din jur... calauzele pentru drumul care o asteapta.
Timpul pierdut nu poate fi recuperat. El nu asteapta, nu se opreste si nu iarta. Mai mult decat atat, produce schimbari care pot fi definitive. Poate forma comportamente care nu se vor mai schimba si poate transforma dragostea unui copil in indiferenta fata de o persoana, oricat de importanta ar fi ea.
Sunt constienta de faptul ca in general parintii trebuie sa faca sacrificii pentru a le asigura un viitor cat mai bun copiilor, dar in acest caz, nu vad a fi o situatie in interesul intregii familii, ci mai curand, in interes persoanal.
" Alergam dupa fericire pana departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape. "

Diana