Faceți căutări pe acest blog

vineri, 3 decembrie 2010

Socializarea, cel mai bun medicament- analiza

     Apartenenta la un grup, mai ales cand e vorba de prieteni, si de aici posibilitatea de a socializa si interactiona, este vitala pentru sanatatea unui individ, a demonstrat un studiu recent.
Acestea tin creierul sanatos, pierderile de memorie fiind mai rare, iar efectele imbatranirii mai putin vizibile, rezultatele fiind net superioare decat daca s-ar folosi medicamente, relateaza The New Zealand Herald.
      In plus, membrii acestor grupuri sunt aparati de stopuri cardiace si se descurca mult mai bine in situatii de stres.
Cu alte cuvinte, potrivit profesorului Alex Haslam, de la Universitatea Exeter, in locul medicamentelor, specialistii ar putea incerca sa se concentreze pe includerea indivizilor in unele grupuri.
"Suntem animale sociale care am trait si am evoluat pentru a trai in grupuri sociale. (...) Acestea ne dau indetitatea sociala", a explicat Haslam. Tocmai din acest motiv grupurile sunt esentiale pentru mentinerea functionarii mentale, a sanatatii si a starii de bine, a mai spus el.
Un studiu care s-a derulat pe durata a 5 ani si a monitorizat 650 de persoane care suferisera atacuri cerebrale a aratat ca aceia care fac parte din grupuri sunt mai putini predispusi sa se confrunte cu o problema de sanatate care sa le puna viata in pericol, cel putin pe o perioada definita de timp.
      Izolarea sociala mareste incidenta unui eveniment similar, care sa puna viata in pericol. Riscul se dubleaza dupa numai un an de la primul "eveniment", a mai explicat profesorul.
      Cercetarile, in cadrul unui alt studiu, au aratat ca dupa o "terapie de grup" de numai sase saptamani, in care pacientii au fost pusi in grupuri de cate 5 si incurajati sa-si povesteasca amintirile, rezultatele la testele cognitive s-au imbunatatit cu 12%.
"Ideea e ca medicamentul se afla in noi si el se numeste grupul social", a mai explicat profesorul Haslam.
  
(Ziare.com)

     Este un articol cu un mesaj optimist, pozitivist.Imi displace faptul ca profesorul de care se aminteste in articol compara omul cu un animal.Se vorbeste de o grupare, de o organizare, de o structura bine definita, de un tot unitar.
   Dupa ce am citit acest articol , am avut un singur gand, si anume acela ca prietenii sunt o inestmabila sursa vitala pentru noi toti, si ca trebuie pretuiti. Pentru ca trebuie sa punem pe primul loc, persoana, si nu faptele sale.
   Suntem oameni, vrem sa interactionam cu ceilalti, sa ne impartasim ideile, gandurile, sa transmitem ceea ce simtim, sa ne destainuim si sa primim raspunsuri care sa ne ajute.
   Este un articol destul de interesant, pentru ca ne incurajeaza sa cautam solutii la problemele noastre zilnice, pentru a scapa astfel de stresul cotidian.
Si raspunsul e chiar langa noi, desi de multe ori nu ne dam seama. Dar avem langa noi oameni minunati care sunt gata sa ne asculte si sa ne sprijine in orice. Partea mai putin placuta este atunci cand acestia ne deziluzioneaza dar cum astea sunt regulile nescrise, fiecare dintre noi dezamageste mai devreme sau mai tarziu, voluntar sau nu.
   Deci, pentru a avea grija de noi, trebuie sa tinem cont de faptul ca ne putem ajuta singuri, tinand langa noi persoanele care ne fac intr-adevar viata mai frumoasa. poate ca nu-i vedem tot timpul, sau uneori mai uitam de ei dar chiar daca plecam de langa ei, ne primesc inapoi.
Relationand cu ceilalti, ne dezvoltam unele abilitati si invatam lucruri noi pe care le punem in aplicare in propriile situatii cu care ne confruntam.
Si pe cont propriu nu putem realiza nimic. Trebuie sa invatam ca doar impreuna suntem mai puternici si ca putem trece peste orice bariera impusa.
Totul tine de noi, si de vointa noastra. De capacitatea noastra de a accepta sau nu persoane care sa ne faca sa trecem mai usor peste anumite situatii.
   Asadar, acest articol incurajeaza socializarea, integrarea intr-un grup si inlaturarea problemelor, pentru ca astfel sa ne schimbam stilul de viata .
Din punctul meu de vedere, imaginea este nesugestiva, aceasta reda cativa tineri cu ochelari de soare pe ochi, care zambesc . Sunt atatea modeuri de a exprima fericirea, incat autorul articolului ar fi putut fi mai creativ decat atat. 

Diana

"Delincventa juvenila" in viziunea adolescentilor de azi- analiza

      Tinerii clasei a X-a I din cadrul Colegiului National "Silvania" (CNS) Zalau, sub coordonarea profesorului Ioana Tuduce, au initiat un proiect denumit simplu "Delincventa juvenila", dar de mare impact asupra vietii adolescentilor de azi. Initiatorii proiectului au invitat ieri elevii din cadrul CNS Zalau sa participe la prezentarea unui filmulet artistic realizat chiar de ei, cu ajutorul jandarmilor salajeni.  
     Prin proiectul "Delicventa juvenila", tinerii au incercat sa le transmita celor prezenti un mesaj, acela de a evita imprejurarile care i-ar putea aduce in situatia de a comite un act antisocial, avand consecinte grave. Acestea au fost realizate printr-un film, intitulat "O poveste fara sfarsit", care urmareste indeaproape efectele si rezultatele delincventei juvenile. Secventele prezinta actele si deciziile unor tineri (personajele principale) care, aflati sub influente negative, se degradeaza treptat, iar deznodamantul este dramatic.
      In cadrul programului, tinerii prezenti au avut ocazia sa-i puna intrebari comandantului Calin Cosma, din cadrul Compartimentului Prevenirea si Combaterea Criminalitatii - Inspectoratul Judetean de Jandarmi (IJJ) Salaj, in privinta delincventei juvenile. El le-a prezentat tinerilor ce inseamna violenta si ce urmari grave poate avea. "Din pacate, numarul cazurilor de violenta in scoli, si anume furturi, amenintari, incaierari etc., este in continua crestere. Trebuie ca tinerii sa aiba un comportament <>, sa aiba simt civic si responsabilitate in deciziile luate", le-a comunicat Cosma. Tot el a prezentat si una dintre masurile de baza in combaterea delincventei juvenile. "Cel mai important de retinut este sa nu interveniti fizic pentru aplanarea unui conflict, ci sa anuntati profesorul sau elevul de serviciu, iar in caz de urgenta, fortele de ordine specializate. Prin incercarea de a lua masuri nu faceti altceva decat sa incurajati un comportament violent, sa cresteti numarul actelor de violenta", a precizat Calin Cosma.
      Tinerii au fost invitati sa urmareasca si cateva poze reprezentative pentru proiectul "Delincventa Juvenila". In unele imagini se putea observa cum jandarmii au actionat pentru imobilizarea unui tanar din cadrul liceului, care avea asupra lui substante interzise. In cateva poze se putea vedea fata plina de vanatai a unui baietel, iar intr-o alta, o fetita cu capul plecat, ce se plimba prin ploaie.
      Proiectul "Delincventa Juvenila" a fost sustinut de reprezentantii Bibliotecii Judetene "Ionita Scipione Badescu" Salaj si ai IJJ Salaj, dar si de catre profesorii din cadrul Colegiului National "Silvania" Zalau. Scopul proiectului este acela de a informa nu numai elevii din cadrul Colegiului, ci si tinerii din municipiu, cu privire la efectele delincventei juvenile. Pentru a realiza acest lucru, elevii si-au propus sa realizeze in continuare pliante si afise reprezentative si sa posteze pe internet filmuletul, pentru ca tinerii sa evite actele de violenta, atat in timpul orelor de scoala, cat si in viata de zi cu zi.

(MagazinSalajean.ro)

    In opinia mea, acest articol este unul interesant.Se refera la un anumit "public", la o singura grupare de oameni, la un esantion mentionat. Se precizeaza varsta elevilor, pentru ca noi sa stim din ce perspectiva este privita aceasta problema. Se mentioneaza de asemenea, numele cele mai importante ale personajelor din aceasta stire.
   Si da! Am fost entuziasmata sa vad ca aici, tinerii au transmis un mesaj invitatilor, mai inaintati in varsta, si nu invers. Schimarea rolurilor este o tactica esentiala in dezvoltarea unor abilitati si castigarea unor calitati.
Mi-a placut si numele filmului . "O poveste fara sfarsit" . Nu stim cand incepe si cand se termina o poveste. Si poate ca o data se pune punct, ia sfarsit, dar unii nu invata din greselile lor, si nici din ale atora si o iau de la capat, nu anticipeaza consecintele faptelor pe care le intreprind si cad in aceeasi prapastie. Ni se mai transmite ca anturajul are un rol hotarator in evolutia unui copil.
   Este tras un semnal de alarma. S-au relatat fapte reale, cu exemple concrete pentru o mai mare credibilitate. Este o situatie reala, de care ne izbim fie ca vrem sau nu.
   In concluzie, acest articol este benefic in special in randul tinerilor si ne atrage atentia asupra unor probleme cu care ne confruntam din ce in ce mai des in ziua de azi.
   Astfel, acesti elevi au invatat o lectie importanta pe care o vor pune sau nu in aplicare in viata care ii asteapta. Imaginea este bine redata, aceasta infatisand o sala de clasa unde probabil a fost prezentat proeictul.  

Alina

joi, 2 decembrie 2010

Dupa comunism, jurnalism...-analiza

        Iată o expresie care merită puţină atenţie pentru că evocă o meserie aflată în pericol. In Franţa, dar şi în alte ţări occidentale au apărut în ultimii ani numeroase analize legate de delirul mediatic şi chiar de "moartea informaţiei".
     "Meseria noastră a luat-o pe o pantă greşită" (Notre métier a mal tourné) spun doi ziarişti, Philippe Cohen şi Elisabeth Lévy, într-o carte avînd chiar acest titlu, apărută acum doi ani. Trăim într-o epocă total paradoxală, susţin ei. Acele forme de jurnalism care erau altădată foarte respectate, jurnalismul de investigaţie, jurnalismul făcut de marii reporteri, jurnalismul ca formă de contra-putere, dispar treptat. Cu cît creşte numărul jurnaliştilor, cu atît se face mai puţin jurnalism de calitate… Şi aceasta datorită faptului că jurnaliştii au devenit ei înşişi prizonierii maşinii mediatice internaţionale şi a senzaţionalismului practicat de ea. Vrînd, nevrînd, mai de voie mai de nevoie, pentru a putea trăi sau pentru a nu fi ejectaţi de turbionul informaţiei devenită o industrie, jurnaliştii se adaptează şi devin treptat complici ai marelui spectacol mediatic. De fapt, mai scriu cei doi autori, după prăbuşirea tuturor ideologiilor, inclusiv a celei comuniste, a început să ne domine o formă confuză de ideologie care este cea mediatică (de unde şi expresia folosită de ei, “după comunism, jurnalism”). Pentru că astăzi omul e fascinat de ştiri şi de ceea ce se întîmplă la televizor, de marele spectacol mediatic şi de foiletonul actualităţii. Puterea mediatică îl subjugă, îl droghează, omul a devenit deja dependent de acest spectacol la care participă de altfel din ce în ce mai mult prin intermediul Internetului.
      Comunismul a fost detestat de sute de milioane de oameni, ar fi păcat ca şi jurnalismul, altădată simbol al contra-puterii şi al lucidităţii, al independenţei şi al demnităţii, să înceapă să fie detestat pe fondul transformării sale într-o formă de mimetism mediatic docil.
                                                                                                                (contributors.ro)

     Acest articol prezinta evolutia job-ului de jurnalist intr-o maniera oarecum negativa: "meseria noastra a luat-o pe o panta gresita". Din punctul meu de vedere, competita care apare pe piata jurnalistica nu reprezinta o piedica, accesul rapid la informatii nu inseamna sugrumarea acesteia, asa cum este subliniat in "cu cat creste numarul jurnalistilor, cu atat se face mai putin jurnalism de calitate".
     In plus, cat priveste trivializarea presei, acesta nu este decat un raspuns la cererea unei parti a publicului care prefera sa citeasca si despre vedete. Cred ca nu este nimic nociv in acest aspect, care vine ca o adaugare la jurnalismul "serios", mai degraba decat a-l inlocui. 
Mădă